Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a ales astazi pe Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ ca mitropolit al Clujului. Iata cateva repere din viata noului nostru chiriarh : Andrei Andreicuț, pe numele de mirean Ioan Andreicuț, (n. 24 ianuarie 1949, Oarța de Sus, județul Sălaj ( in perioada interbelica), în prezent în județul Maramureș este din 1990 episcop al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. În anul 1998 episcopia păstorită de el a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie.
Între 1967-1972 a urmat cursurile Facultății de Construcții Căi Ferate din cadrul Universității Politehnica București. După absolvirea facultății a lucrat ca inginer la Întreprinderea de Căi Ferate a Regionalei CFR Cluj. După doi ani de inginerie, între 1976-1978, a urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în doi ani ca urmare a aprobării susținerii examenelor anticipat datorită faptului că mai deținea o altă licență. În august 1978 a fost hirotonit preot de către arhiepiscopul Teofil Herineanu al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Din anul 1978 a fost preot în Turda, unde a amenajat o capelă, organizată anterior într-o casă, dându-i forma și aspectul de biserică. A inițiat un program sistematic de cateheze pentru tineri și adulți precum și nenumărate acțiuni cu caracter social. A inițiat în viața duhovnicească mulți tineri, dintre care peste 30 au ajuns preoți sau monahi.
În anul 1985, după nenumărate încercări eșuate din cauza obstrucționării din partea regimului comunist, după cum mărturisesc unii din profesorii de la Institutul Teologic Ortodox din București (azi Facultatea de Teologie Ortodoxă), a obținut înscrierea la doctorat. În anul 1985 fost transferat în Episcopia de Alba Iulia în Parohia Maieri I unde a desfășurat aceeași bogată activitate pastorală. La 15 noiembrie 1987 a pus bazele corului de copii "Theotokos".
Pe 25 februarie 1990 a devenit episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, care îl avea ca titular pe episcopul Emilian Birdaș. În urma demisiei episcopului Emilian Birdaș, devenit ulterior episcop vicar la Arad, apoi episcop de Caransebeș, Andrei Andreicuț i-a luat locul, devenind episcop al episcopiei Alba Iulia în iunie 1990, și arhiepiscop din 1998, când eparhia a fost ridicată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Arhiepiscopie.
In calitate de episcop a înființat Editura Reîntregirea și o tipografie, a înființat și susținut un seminar teologic, o facultate de teologie (pentru care a construit un sediu modern) și un post bisericesc de radio. Este unul dintre primii episcopi ortodocși care au organizat activitatea socială a bisericii la nivel eparhial.
Între anii 1996 - 2008 a fost decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.
Ca si mitropolit al Clujului Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Andrei a declarat ca va continua lucrarea vrednicului de pomenire Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Anania. Redăm cuvântul sau, adresat în cadrul conferinţei de presă: „Doar câteva gânduri legate de această zi importantă pentru viaţa mea şi importantă pentru misiunea Bisericii noastre. Mă întorc la Cluj după 25 de ani, pentru că am plecat de acolo atunci şi am făcut misiune în Alba Iulia, 5 ani în calitate de preot şi 21 de ani în calitate de episcop. Sigur că, din punct de vedere sentimental, sunt legat cu o mie de fire de acest oraş unic în România. În acelaşi timp, mă întorc acolo unde am fost hirotonit diacon şi preot şi unde mi-am început cariera duhovnicească.
Doresc, atât cât îmi vor ajuta puterile, să continui misiunea deosebită desfăşurată de regretatul nostru Mitropolit Bartolomeu. Mitropolia s-a înfiinţat acum 6 ani, dar întronizarea festivă a Înaltpreasfinţitului Bartolomeu s-a făcut pe 25 martie, acum 5 ani, şi Pronia dumnezeiască rânduieşte lucrurile, aşa cum specifica Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ca şi noua întronizare să se facă tot pe 25 martie. Am zis că intenţia este să continuăm această misiune de excepţie pe care a făcut-o Înaltpreasfinţitul Bartolomeu şi, sufleteşte, sunt legat de dânsul. Pe de altă parte, un gând care-mi stăruie în minte, pe care l-am avut şi la Alba şi-l voi avea şi la Cluj, este să ne implicăm cât putem în viaţa duhovnicească a Bisericii noastre, pentru că într-o lume bulversată, într-o lume în care sunt atâtea probleme, oamenii au nevoie de Domnul Hristos şi Ortodoxia le oferă viaţa nouă cu Hristos şi în Hristos, condusă de Duhul Sfânt.
Pe bună dreptate zice un părinte duhovnicesc: şi cei care nu-şi dau seama de cine au nevoie, de Hristos au nevoie. Şi atunci, misiunea Bisericii este aceea de a le face posibilă intrarea la Hristos, să-l facă cunoscut pe Domnul Iisus Hristos. Pe lângă această misiune duhovnicească, de importanţă maximă, pentru că noi suntem oameni care avem nevoie de mântuire, adică nu se termină totul cu moartea, promisiunea Domnului Hristos este viaţa veşnică, deci în Biserică oamenii se pregătesc pentru ziua cea mare a întâlnirii cu Hristos, dar, pe lângă aceasta, nu trebuie să uităm că trăim pe pământ, aici, pe pământ, ne pregătim mântuirea şi atunci aici trebuie să ne implicăm şi în viaţa oamenilor, în viaţa lor de toate zilele. Şi atunci, e importantă şi slujirea socială, implicarea în social, ajutorarea celor necăjiţi, ajutorarea celor defavorizaţi de condiţiile în care trăiesc.
Aş adăuga, pe lângă acestea, faptul că în atenţie trebuie să ne stea lumea tânără. Ţara noastră îmbătrâneşte, copiii sunt tot mai puţini, înmormântări tot mai multe şi atunci, nu numai să milităm ca Dumnezeu să le dea gândul cel bun oamenilor să aibă copii, ci să ne ocupăm de tineri. Mulţi dintre ei, datorită condiţiilor materiale precare, se duc în străinătate şi tare am dori, dacă le ajută Dumnezeu, să câştige o avere să se întoarcă şi să lucreze aici, în România. Pe lângă faptul că e de mare importanţă implicarea în viaţa duhovnicească, în viaţa socială a creştinilor noştri, e de foarte mare importanţă misiunea cu tineretul, pentru că ei sunt Biserica de mâine, ei sunt misiunea de mâine şi ei vor duce steagul pe mai departe. Cam acestea sunt gândurile pe care vi le pun la suflet, nu m-am gândit la un discurs analizat, ci în suflet erau aceste câteva idei”.
Ii uram Inaltpreasfintitului Parinte Andrei putere de munca, sanatate si intelepciune duhovniceasca,ca sa ne poata conduce in calitate de arhiepiscop si mitropolit spre Hristos si spre bucuria intalnirii cu El.
Între 1967-1972 a urmat cursurile Facultății de Construcții Căi Ferate din cadrul Universității Politehnica București. După absolvirea facultății a lucrat ca inginer la Întreprinderea de Căi Ferate a Regionalei CFR Cluj. După doi ani de inginerie, între 1976-1978, a urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în doi ani ca urmare a aprobării susținerii examenelor anticipat datorită faptului că mai deținea o altă licență. În august 1978 a fost hirotonit preot de către arhiepiscopul Teofil Herineanu al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Din anul 1978 a fost preot în Turda, unde a amenajat o capelă, organizată anterior într-o casă, dându-i forma și aspectul de biserică. A inițiat un program sistematic de cateheze pentru tineri și adulți precum și nenumărate acțiuni cu caracter social. A inițiat în viața duhovnicească mulți tineri, dintre care peste 30 au ajuns preoți sau monahi.
În anul 1985, după nenumărate încercări eșuate din cauza obstrucționării din partea regimului comunist, după cum mărturisesc unii din profesorii de la Institutul Teologic Ortodox din București (azi Facultatea de Teologie Ortodoxă), a obținut înscrierea la doctorat. În anul 1985 fost transferat în Episcopia de Alba Iulia în Parohia Maieri I unde a desfășurat aceeași bogată activitate pastorală. La 15 noiembrie 1987 a pus bazele corului de copii "Theotokos".
Pe 25 februarie 1990 a devenit episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, care îl avea ca titular pe episcopul Emilian Birdaș. În urma demisiei episcopului Emilian Birdaș, devenit ulterior episcop vicar la Arad, apoi episcop de Caransebeș, Andrei Andreicuț i-a luat locul, devenind episcop al episcopiei Alba Iulia în iunie 1990, și arhiepiscop din 1998, când eparhia a fost ridicată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Arhiepiscopie.
In calitate de episcop a înființat Editura Reîntregirea și o tipografie, a înființat și susținut un seminar teologic, o facultate de teologie (pentru care a construit un sediu modern) și un post bisericesc de radio. Este unul dintre primii episcopi ortodocși care au organizat activitatea socială a bisericii la nivel eparhial.
Între anii 1996 - 2008 a fost decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.
Ca si mitropolit al Clujului Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Andrei a declarat ca va continua lucrarea vrednicului de pomenire Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Anania. Redăm cuvântul sau, adresat în cadrul conferinţei de presă: „Doar câteva gânduri legate de această zi importantă pentru viaţa mea şi importantă pentru misiunea Bisericii noastre. Mă întorc la Cluj după 25 de ani, pentru că am plecat de acolo atunci şi am făcut misiune în Alba Iulia, 5 ani în calitate de preot şi 21 de ani în calitate de episcop. Sigur că, din punct de vedere sentimental, sunt legat cu o mie de fire de acest oraş unic în România. În acelaşi timp, mă întorc acolo unde am fost hirotonit diacon şi preot şi unde mi-am început cariera duhovnicească.
Doresc, atât cât îmi vor ajuta puterile, să continui misiunea deosebită desfăşurată de regretatul nostru Mitropolit Bartolomeu. Mitropolia s-a înfiinţat acum 6 ani, dar întronizarea festivă a Înaltpreasfinţitului Bartolomeu s-a făcut pe 25 martie, acum 5 ani, şi Pronia dumnezeiască rânduieşte lucrurile, aşa cum specifica Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ca şi noua întronizare să se facă tot pe 25 martie. Am zis că intenţia este să continuăm această misiune de excepţie pe care a făcut-o Înaltpreasfinţitul Bartolomeu şi, sufleteşte, sunt legat de dânsul. Pe de altă parte, un gând care-mi stăruie în minte, pe care l-am avut şi la Alba şi-l voi avea şi la Cluj, este să ne implicăm cât putem în viaţa duhovnicească a Bisericii noastre, pentru că într-o lume bulversată, într-o lume în care sunt atâtea probleme, oamenii au nevoie de Domnul Hristos şi Ortodoxia le oferă viaţa nouă cu Hristos şi în Hristos, condusă de Duhul Sfânt.
Pe bună dreptate zice un părinte duhovnicesc: şi cei care nu-şi dau seama de cine au nevoie, de Hristos au nevoie. Şi atunci, misiunea Bisericii este aceea de a le face posibilă intrarea la Hristos, să-l facă cunoscut pe Domnul Iisus Hristos. Pe lângă această misiune duhovnicească, de importanţă maximă, pentru că noi suntem oameni care avem nevoie de mântuire, adică nu se termină totul cu moartea, promisiunea Domnului Hristos este viaţa veşnică, deci în Biserică oamenii se pregătesc pentru ziua cea mare a întâlnirii cu Hristos, dar, pe lângă aceasta, nu trebuie să uităm că trăim pe pământ, aici, pe pământ, ne pregătim mântuirea şi atunci aici trebuie să ne implicăm şi în viaţa oamenilor, în viaţa lor de toate zilele. Şi atunci, e importantă şi slujirea socială, implicarea în social, ajutorarea celor necăjiţi, ajutorarea celor defavorizaţi de condiţiile în care trăiesc.
Aş adăuga, pe lângă acestea, faptul că în atenţie trebuie să ne stea lumea tânără. Ţara noastră îmbătrâneşte, copiii sunt tot mai puţini, înmormântări tot mai multe şi atunci, nu numai să milităm ca Dumnezeu să le dea gândul cel bun oamenilor să aibă copii, ci să ne ocupăm de tineri. Mulţi dintre ei, datorită condiţiilor materiale precare, se duc în străinătate şi tare am dori, dacă le ajută Dumnezeu, să câştige o avere să se întoarcă şi să lucreze aici, în România. Pe lângă faptul că e de mare importanţă implicarea în viaţa duhovnicească, în viaţa socială a creştinilor noştri, e de foarte mare importanţă misiunea cu tineretul, pentru că ei sunt Biserica de mâine, ei sunt misiunea de mâine şi ei vor duce steagul pe mai departe. Cam acestea sunt gândurile pe care vi le pun la suflet, nu m-am gândit la un discurs analizat, ci în suflet erau aceste câteva idei”.
Ii uram Inaltpreasfintitului Parinte Andrei putere de munca, sanatate si intelepciune duhovniceasca,ca sa ne poata conduce in calitate de arhiepiscop si mitropolit spre Hristos si spre bucuria intalnirii cu El.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu